Ziua 1: Cluj-Napoca(Prezența la ora 7.15 dimineața obligatoriu iar plecarea la ora 07.30 de la Sala Sporturilor Horia Demian) – Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului de la Recea – Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Dimitrie de la Sighișoara – Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe de la Bunești – Mănăstirea Cheia–Mănăstirea Suzana – Vălenii de Munte(cazare hotel);
Ziua 2: Mic dejun. Mănăstirea Zamfira – Mănăstirea Ghighiu(cu hramul Izvorul Tămduirii, s-a ridicat în anul 1817. Mănăstirea este protejată prin lege ca monument istoric de arhitectură şi artă) – Mănăstirea Pissiota – a fost sfinţită pe 8 septembrie 1928. Ctitorii acestui lăcaş au fost inginerul Nicolae Pissiota şi soţia sa, Zoe. În arhitectura bisericii mănăstirii se regăsesc stilul renaşterii italiene, elemente bizantine specifice bisericilor româneşti, dar şi linii care amintesc de sobrietatea unei biserici anglicane. Construcţia se remarcă prin silueta romantică a campaniei – turnul cu ceas -, înaltă de 20 de metri, care domină împrejurimile. Interiorul bisericii este de o frumuseţe deosebită. Frescele, impresionante prin seninătatea chipurilor şi prin prospeţimea culorilor, au fost pictate de Costin Petrescu (acelaşi artist care a realizat şi frescele Ateneului Român și pictura Catedralei Reîntregirii Neamului de la Alba Iulia) şi de ucenicul său Gheorghe Eftimiu.Catapeteasma este făcută din lemn de trandafir şi de cireş, iar mobilierul a fost sculptat de Anghel Dima, cel care, între altele, a realizat şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului. Pardoseala bisericii este din marmură roşie de Carrara.În pronaos se află portretele ctitorilor, precum şi cele ale patriarhilor Miron Cristea şi Justinian Marina, realizări excepţionale semnate de Vasile Rudeanu în 1956. Interiorul bisericii este dominat de icoana Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni. Icoana a fost pictată de Gheorghe Eftimiu şi este de o frumuseţe tulburătoare.Istoria Mănăstirii Pissiota a fost destul de agitată. În primele două decenii ale existenţei sale a fost mănăstire de călugări. În 1948, Patriarhul Justinian Marina a transformat-o în mănăstire de maici. În 1962, Mănăstirea Pissiota a fost desfiinţată, iar maicile s-au risipit care încotro. Lăsat în paragină, lăcaşul a avut mult de suferit. Biserica s-a degradat, iar clădirile din jur s-au năruit, la începutul anului 1993, s-a readus la viaţă Mănăstirea Pissiota – Mănăstirea Ţigăneşti – numele de „Ţigăneşti“ a fost dat schitului după numele donatorului terenului: Matei Ţigănescu. Cu acest nume apare şi mai târziu în hrisoavele domneşti de danie. Cel mai vechi document identificat până acum cu privire la Mănăstirea Ţigăneşti datează de la 1 august 1776, din vremea primei domnii a lui Alexandru Vodă Ipsilanti. Este vorba de un act de vânzare a lui Paraschiv Căplescu, prin care moşia Ţigăneşti, din districtul Ilfov, era dată spre vânzare „sfinţiei sale, părintele Hrisant egumenul“. „Acest act, care oferea loc de mănăstire unui egumen, atestă faptul că, la acea dată, exista deja aici o aşezare monahală, cel mai probabil un schit, locul fiind atunci propriu vieţuirii sihăstreşti“ – Mănăstirea Snagov(cea mai veche vatră monahală din Arhiepiscopia Bucureştilor, ctitorie a Sfântului Voievod Neagoe Basarab (1512-1521) – Mănăstirea Căldăruşani(a fost ctitorită în anul 1638 de Matei Basarab (1632-1654) – Mănăstirea Pasărea – în anul 1813 stareţul Mănăstirii Cernica, Arhimandritul Timotei, a fost rugat de trei călugăriţe să le facă şi lor un mic schit în pădurile din jur. Stareţul Timotei a pornit cu rugăciune alături de ele şi încă un părinte prin desişul codrului. Pe cale, tot timpul i-a însoţit o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala Mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi ciripea din ce în ce mai tare şi mai duios, de teamă ca nu cumva să nu fie sesizată. La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci stareţul Timotei, îndemnat de Duhul Sfânt a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: Aici să fie altarul bisericii, apoi a binecuvântat locul acesta şi întorcându-se către maici le-a zis: să vă înmulţiţi ca furnicile acestea, iar de la pasărea aceea primul schit care s-a înfiinţat aici s-a numit “Pasărea”, denumire care se păstrează şi astăzi. În 1816 arhimandritul Timotei se mută la Domnul, dar cele spuse de el s-au adeverit deoarece la numai 15 ani mănăstirea avea 159 de viețuitoare, iar în prezent sunt peste 165 de maici și surori – Mănăstirea Cernica(închinare la moaștele Sfântului Ierarh Calinic și la moaștele Sfântului Cuvios Gheorghe). Ctitorie a marelui vornic Cernica Știrbei și a soției sale, doamna Chiajna, Manastirea Cernica este atestată documentar înca din anul 1608, printr-un hrisov domnesc al lui Radu Vodă Șerban, fiul lui Mihnea Voda. În acel an, vornicul Cernica reface un vechi schit, îl înzestrează cu pamânturi, paduri și sate, spre vesnica pomenire a numelui și a neamului său. Astfel, începand cu anul 1608, schitul se va numi „Cernica”, pana la aceasta data el fiind numit „Grădistea Floreștilor”. București (cazare hotel)
Ziua 3: Mic dejun. Catedrala Patriarhală(închinare la moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov) – Mănăstirea Samurcășești. Biserica mănăstirii, purtând hramul Sfintei Treimi, a fost ridicată de marele vornic Constantin Samurcaș în anul 1808, fiind sfințită în anul 1870, după ce pictorul Gheorghe Tătărăscu terminase pictura Mănăstirea Ostrov – Mănăstirea Cozia – Mănăstirea Turnu – Mănăstirea Cornetu – Cluj-Napoca .
Preţ: 650 RON/PERSOANĂ
Prezența obligatorie la ora 07.15 iar plecarea la ora 07.30 dimineața de la Sala Sporturilor Horia Demian.
Supliment la cameră single 250 RON(cazare 2 nopţi la hotel)
Preţul include:
- Transport cu autocar.
- 2 cazări la hotel
- 2 mic dejunuri
- Ghidaj şi asistenţă religioasă: PR. LUCA VIOREL