Ziua 1:(miercuri) Cluj-Napoca(Prezența la ora 06.15 iar plecarea la ora 06.30 dimineața de la Sala Sporturilor Horia Demian). Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului de la Recea(aproape de Târgu Mureș – înființată în 1991, în timpul păstoririi ca episcop al Alba Iuliei, a Înaltpreasfinţului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, al Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Biserica cea mare, ridicată între anii 1995-2003 este închinată Nașterii Maicii Domnului și are trei turle ascuţite, pictura bisericii este realizată integral în mozaic) – Lacul Ursu-Sovata – Cel mai mare lac helioterm din lume, cu cea mai mare concentraţie salină de pe planetă, Lacul Ursu din Staţiunea Balneoclimaterică Sovata, a împlinit 145 de ani de la formarea sa, fiind singurul căruia i se cunoaşte cu exactitate anul, ziua, ora şi minutul formării. Lacul Ursu, denumit și “Marea moartă a Transilvaniei” – Salina de la Praid(lacurile sărate din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea au adus renumele Praidului, ca fiind o staţiune balneară vestită din Transilvania. Prima atestare documentară a băilor sărate din Praid datează din anul 1715) – Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului de la Izvorul Mureșului(“Raiul cel pământesc”. “Trăim lângă inima României”. Două expresii care definesc un spaţiu geografic sacru al ţării noastre în care Dumnezeu a hărăzit să se nevoiască întru mântuire românii din cele două judeţe. Niciunde acest adevăr parcă nu se trăieşte mai viu, mai concret, ca la Mănăstirea Izvoru Mureşului, ridicată la poalele Hăşmaşului Mare, la o altitudine de 950 m. între cei doi fraţi de cruce: Mureşul şi Oltul. Pe partea dreaptă a şoselei naţionale ce leagă Miercurea-Ciuc de Gheorghieni, la mai puţin de 50 km de reşedinţa judeţului Harghita, se află mănăstirea, înconjurată de un zid de piatră care aminteşte de cetăţile medievale. Clopotniţa închipuie chiar poarta Raiului şi este pictată cu scene ce vorbesc despre dragostea de aproapele, mila de cei săraci şi primirea de străini. Mănăstirea Izvorul Mureşului a fost înfiinţată din dorinţa comunităţii locale în 1996(cazare la mănăstire).
Ziua 2:(joi)Mic dejun la o terasă lângă mănăstire. Catedrala Ortodoxă Episcopală din Miercurea Ciuc – Biserica Catedrală cu hramul istoric „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost construită între anii 1929-1936 de preotul Gheorghe Cerbu și credincioșii români din Miercurea Ciuc, sub purtarea de grijă a marelui Mitropolit al Ardealului, Nicolae Bălan, care a sfinţit-o în ziua de 8 noiembrie 1936. După înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, în anul 1994, Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” a devenit Catedrală Episcopală) – Biserica franciscană Sfânta Maria din Şumuleu Ciuc – Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Băile Tuşnad(Biserica Ortodoxă din Băile Tușnad, împodobită cu pictură atât în interior cât și în exterior, este copia frumoasei mănăstiri Voroneț, sau, după cum o numea fostul preot paroh Constantin Gane, “Voronețul Ardelean”. Stilul arhitectonic este cel bizantin, in forma de cruce (treflat) cu trei abside, una centrala, altarul, si doua laterale, stranele, iar cupola centrala fiind sprijinita pe pandantiv de beton armat. Pridvorul este executat in stil brancovenesc, deschis, cu coloane din piatra masiva cioplita artistic in forma de funie impletita. În prezent, usile larg deschise ale bisericii ortodoxe permit participarea la Sfintele Liturghii a turistilor din statiune si a altor credinciosi din intreaga zona) – Băile Tușnad – Rezervația Naturală Lacul Sfânta Ana(Lacul Sfânta Ana din judetul Harghita, singurul lac vulcanic din Romania. Ansamblul lacul vulcanic Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş pot fi considerate drept una dintre cele mai curioase comori naturale din Europa, elemente naturale rare. Apariția lor este legată de formarea zonelor muntoase vulcanice pe marginea interioară a bazinului Transilvaniei. Lacul Sfânta Ana este cel mai tânăr dintre craterele gemene. Este singurul lac vulcanic rămas intact din Europa Centrală. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu Mare, din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 ha și o adâncime maximă de 7 m. Lacul își completează apele numai din precipitații, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului. Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice. Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m. Conform acelorași măsurători, grosimea maximă a sedimentelor este de circa 4 metri. Lacul Sfânta Ana este alimentat exclusiv din precipitații, gradul de mineralizare al apei fiind din acest motiv extrem de scăzut. Iarna, lacul este acoperit cu un strat de gheață de până la 1 metru) – Tinovul Mohoș(Tinovul Mohoș sau în traducere din limba maghiară “lacul cu mușchi”, rezervație naturală de tip floristic și faunistic, o mlaștină formată într-un crater vulcanic, acoperit cu mușchi și o pădure pitică ce pare că plutește. Întreaga zona a fost declarata rezervatie naturala si merită să fie vizitată pentru unicitatea ei, dar si pentru frumusetile pe care le adaposteste. Masivul Ciomatu Mare are două cratere vulcanice: într-unul s-a format Lacul Sfânta Ana(singurul lac vulcanic din Romania), iar în celălalt s-a format acest tinov, suprafața Tinovului Mohoș, aflat la altitudinea de 1050 de metri, este însă de patru ori mai mare decat cea a Lacului Sfânta Ana. Toată vegetaţia de aici pare „intrată la apă”: fiind vorba de o mlaştină oligotrofă, solul este unul sărac în substanţe nutritive şi minerale. Fauna de aici este reprezentată de numeroase specii de păsări, reptile, amfibieni, dar şi de lupi, râşi sau urşi) – Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche închinată Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina închinare la moastele Sf. Nectarie(Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche a devenit o atracţie turistică în ultimii ani, dar şi un loc de pelerinaj şi reculegere. Situată pe Dealul Pleşu, la poalele munţilor din Ţara Făgăraşului, este călcată anual de mii de turişti fascinaţi de legendele, dar şi de frumuseţea locului. Religioşi sau nu, oamenii care ajung la Şinca Veche sunt uimiţi de simplitatea locului şi de faptul că totul a fost făcut cu modestie, aşa cum spune şi Biblia. Paradisul rupestru de la Şinca Veche este tărâmul românesc unde te poţi relaxa într-o linişte deplină. Vizitând acest loc veți vedea o rămășiță străbună – peștera cu două bisericuțe ortodoxe. Această mănăstire rupestră a fost poate cândva, pe vremea dacilor, un templu unde strămoșii noştri se rugau și aduceau jertfe. Cândva, mai târziu, în depănarea istoriei neamului, urmașii urmașilor dacilor au scobit cu ciocanul și cu dalta două bisericuțe ortodoxe, ca să țină candela credinței ortodoxe aprinsă, ca să ne fie nouă pildă de slujire și jertfire. Se pare că prima dată se amintește în documente de această mănăstire săpată in stâncă în anul 1742, dar alte surse vorbesc despre origini dacice sau chiar de 7000 de ani de existență. Unii localnici spun că aici se aud, în preajma unor sărbători mari, coruri parcă venite din cer, care le încântă auzul, şi, cu toate că se auzeau vocile foarte clar şi muzica era bisericească, nu au putut distinge cuvintele. Proiectul arhitectural de amenajare al bisericilor rupestre si al întregului deal este unic în România. Acest proiect realizat de echipa arhitectului Șerban Sturdza și aprobat de Ministerul Culturii și Cultelor, a fost prezentat cu succes în anul 2008, la Bienala de arhitectură de la Veneția. În plimbarea de la Şinca Veche mai puteti vedea troița închinată sfinților călugări nevoitori de la Șinca Veche, la piciorul căreia se află icoana în piatră a Maicii Domnului și lumânărarul. Veți fi atrași de bordeiul acoperit cu iarbă şi va veți potoli setea de la izvorul care iese din stâncă și curge în cascadă, formând căderi care ne încântă auzul cu susurul lor și băltiri de apă în care ne odihnim privirea. Veți putea zăbovi la vatra monoliților, vatra vechilor chilii, o vatră străbună și sfântă, unică în România, un loc ce te predispune la meditație și reflexie, la cugetare și rugăciune. Pe la anul 1750 câţiva călugari ortodocşi s-au refugiat în grota de la Şinca Veche. Aici şi-au făcut mănăstire, au trăit în inima pământului vreme de mai multe secole şi au ţinut candela ortodoxiei aprinsă în vremuri de prigoană. Grota de la Sinca Veche adăposteşte două biserici săpate în piatră în care s-a slujit Sfânta Liturghie câteva secole. Esența unui pelerinaj într-un loc sfânt este aceea de a produce o schimbare de adâncime în ființa umană. A vizita așezământul monahal de la Șinca, doar cu intenții turistice, trunchează abrupt semnificația locului pentru orice vizitator. Toate împrejurimile grotei sfinte poartă același nimb de sfințenie, chemând la rugăciune în puritatea naturii, ocrotitoare și binecuvântată deopotrivă. Pelerinul își poate găsi ușor un loc de rugăciune în mijlocul pădurii tinere ce înconjoară grota. Astfel, adevărata bogăție a ansamblului constă în puterea sa de a picura în sufletul omului pacea. Pentru cele câteva ore cât vă aflați aici, grijile dumneavoastră pot rămâne suspendate. Dedicând fracțiunea aceasta de timp rugăciunii, frumosului și lui Dumnezeu, veți descoperi o lumină nouă la plecare, și o veți duce cu voi înapoi, ca și călăuză în nebunia lumii…) – Mănăstirea Sâmbăta de Sus(cazare)
Ziua 3:(vineri) Mic dejun la o terasă lângă mănăstire. Mănăstirea Sfinții Martiri Brâncoveni de la Sâmbăta de Sus(Izvorul părintelui Arsenie Boca, muzeul mănăstirii, mormântul părintelui Teofil Părăian) – Cetatea Făgărașului – Mănăstirea de la Făget – Mănăstirea Sf. Gheorghe din Bunești – Cetatea de la RUPEA – Mănăstirea Sf. Dimitrie Sighișoara – Cluj-Napoca
Preţ: …RON/persoană
Preţul nu include:
Biletul de intrare în Tinovul Mohoş este tichetul primit la sistemul de acces în parcarea autocarului(aproximativ între 3 – 5 ron de persoană). Deplasarea în rezervație la Tinovul Mohoș se face numai în grupuri, turul durează aproximativ 50 de minute, pe o pasarelă de lemn care duce la două dintre ochiurile de apă care au mai rămas din vechiul lac și în prezența unui ghid desemnat, de la parcarea autocarului se merge pe jos 300 metri. Până la Lacul Sf. Ana, din parcare, se merge pe șosea 20 de minute pe jos iar la retur 25 de minute, total aproximativ 2,8 kilometri.
Cetatea Făgărașului 15 lei/adulţi şi 7 lei/elevi, studenţi, pensionari. Cetatea Rupea: Grupuri de minim 20 persoane adulte 12 lei/persoană
Salina Praid: Adulți 35 RON, copii 25 RON și persoane cu dizabilități 20 RON. Temperatura medie anuală din subteran este de 16 grade Celsius.
Contraindicaţii la vizită:
- tuberculoză
- bolile acute respiratorii
- tensiune mare (faza a treia)
- cardiopatie ischemică
- boala Basedow
- boala sistemului nervos manifestată prin leşin şi ameţeli
- claustrofobie
- sarcină avansată
Pretul include:
- Transport cu autocar.
- O cazare la Mănăstirea Izvorul Mureșului și o cazare la Mănăstirea de la Sambăta de Sus
- 2 mic dejunuri la terasă
- Ghidaj şi asistenţă religioasă:
NOTĂ: Conform OUG nr. 8/2009, Art. 7 aliniat 3: Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei fapta unității afiliate de a da rest în bani la tichetul de vacanță.