mobil: 0723.583.822; tel: 0264.431.020 pelerinaje@mitropolia-clujului.ro

Cluj-Napoca(Prezența obligatorie la ora 05.45 la Sala Sporturilor Horia Demian din Cluj-Napoca)Huedin – Mănăstirea Râșca Transilvană Gârda de Sus – PEȘTERA GHEȚARUL SCĂRIȘOARA – Mănăstirea Sf. ILIE de la Albac Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci de la LUPȘA  – Mănăstirea Martirii Neamului de la MUNCELMănăstirea Schimbarea la Față a Domnului de la POȘAGA(Izvorul tămăduitor al Maicii Domnului) – Turda – Cluj-Napoca.

Peștera Ghețarul de la Scărișoara adăpostește al doilea cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei. Astfel Ghețarul de la Scărișoara este una din cele mai importante peșteri din România.  Numele de gheţar provenind de la faptul că ascunde în ea cel mai mare gheţar subteran din România. Primele cercetări științifice au fost făcute de reputatul Emil Racoviță, întemeietorul științei biospeologiei și fondatorul Institutului de Speologie de la Cluj (primul institut de speologie din lume). Între anii 1921 și 1923 acesta a vizitat peștera Ghețarul de la Scărișoara de cinci ori. Constatările și ipotezele lui au fost publicate într-o lucrare în anul 1927. Prin conștientizarea autorităților că peștera Scărișoara prezintă un interes științific deosebit, a obținut punerea sub protecție a ghețarului în anul 1933. Această cavitate este primul obiectiv speologic din România – monument al naturii. Următoarele etape a studierii peșterii s-au desfășurat între anii 1963-1968 și 1982-1992. Peștera Ghețarul de la Scărișoara se găsește pe aria Parcului Natural Apuseni, în cătunul Ghețari la altitudinea de 1165 metri. Face parte din sistemul carstic Ocoale – Ghețar – Dobrești. Peștera beneficiază de sistem de iluminare electrică. În urma studiilor efectuate, se consideră că vârsta ghețarului este de aproximativ 3.000 de ani.

Mănăstirea de la POȘAGA – viața monahală a început la Poșaga în 1950 și a durat până în 1959, fiind reluată în 1976. Schitul și-a redobândit dreptul legal de funcționare de-abia în 1990. La nici o sută de metri distanță de schit se află Izvorul Maicii Domnului, astăzi, izvorul care curge din stâncă a fost amenajat pentru a ușura demersul pelerinilor de a lua apă de aici. Oamenii spun că are puteri tămăduitoare, mai ales pentru ‘bolile pentru femei’. Despre apa izvorului situat puțin mai sus de lăcașul de cult, Părintele Arsenie Praja spunea că este ”patronat de Maica Domnului” și că este ‘cel mai puternic medicament de pe pământ”, fiind ‘un mare dar de la Dumnezeu’. Numeroase femei s-au vindecat de boli incurabile dacă au băut apă din acest izvor. La Icoana Maicii Domnului din biserica Schitului sunt puse lucruri de preţ de către enoriaşi, drept mulţumire pentru vindecarea de boli. Părintele Arsenie Praja, care a viețuit la Schitul Poșaga, era considerat un văzător cu duhul, el niciodată nu a acceptat să i se spună că ar avea acest dar. ‘Se ferea ca de foc să facă descoperiri din trecut cuiva sau să prorocească viitorul. Toți cei care considerau că are darul de a cunoaște gândul, trecutul și viitorul omului, făceau această apreciere având ca argumente de necontestat chiar sfaturile pe care le primea fiecare, pentru că Părintele, fără să-i asculte prea mult, le dădea povețe cu referire directă la necazul sau suferința pentru care veniseră la mănăstire; de aceea îl căutau pe dânsul în mod special. 

Înscrerile pentru pelerinajele la MĂNĂSTIRILE din MUNȚII APUSENI se vor face la biroul Centrului de Pelerinaje Renașterea de luni până vineri între orele 8.00 – 16.00.

NOTĂ: Deoarece temperatura în peșteră este destul de scăzută(0,5 grade Celsius), vă sugerăm să vă îmbrăcați călduros. Durata vizitei este de aproximativ 50 minute.

Pentru Izvorul Tămăduitor al Maicii Domnului de la Mănăstirea Poșaga se recomandă să avem o sticlă pentru a lua apă tămăduitoare.

Preţ: 75 RON

Transport cu microbus de 19 locuri.

Nu este inclus:

Biletul de intrare la peșteră 11 lei/adulți; 8 lei/elevi și studenți.

 

Pin It on Pinterest

Share This